Luptă împotriva sărăciei!

În data de 16 noiembrie 2009, am avut privilegiul de a participa la premierea concurenților participanți în concursul de creație ce a avut tema: “Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume. Tu ce schimbare vrei sa fii?”. Evenimentul a avut loc la reședința Ambasadorului Marii Britanii în România și s-a bucurat de prezența Excelenței Sale Domnul Robin Barnett.
Această întâlnire a fost organizată de FOND România (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România) alături de partenerii săi Asociația Art Fusion, Institutul Roman pentru Acțiune, Instruire și Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR) și Organizația Femeilor Refugiate din România (OFRR) și face parte dintr-un proiect mai mare denumit: „Fii cetățean global! Ia atitudine împotriva sărăciei”.

În continuare aș dori să public integral una dintre creațiile câștigătoare în cadrul concursului la secțiunea „Eseu”.
Lucrarea aparține domnișoarei Lavinia Bonciu și sper că în continuare veți avea o lectură cel puțin la fel de plăcută pe cât am avut eu.

În legătură cu acest subiect al luptei împotriva sărăciei, am să revin cu postări deoarece există foarte multe lucruri care trebuie să fie abordate pe acest topic. Aștept de asemenea comentarii legate de lupta împotriva sărăciei din partea dumneavoastră...

“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”- Tu ce schimbare vrei sa fii?

”Un scriitor spunea odata ca arta a inceput atunci cand un primitiv, om al pietrei, urmarind sa vaneze o caprioara pentru a se hrani si, deci, a supravietui, s-a oprit in momentul de dinainte de atac, si a scrijelit pe o piatra imaginea speriata a caprioarei-FRICA.

Aceasta schimbare vreau sa o vad in lume. Aceasta schimbare vreau sa fiu.

Vreau sa ma opresc un moment din vartejul vietii si doar sa respir. Vreau sa privesc, sa simt, sa zambesc, sa iubesc, pur, sincer. Vreau sa ma pot rupe de indiferenta. Am facut-o de cateva ori. Stiu ca pot. Cu totii putem. Insa, in egala masura, toti fugim de suferinta. O traim pe a noastra pentru ca nu avem incotro dar fugim de suferintele altora. E greu sa vrei sa porti pe umeri poverile altora. Ne e frica sa ajutam pentru ca ne sperie ideea ca, in umanitatea noastra, ne putem simti solidari cu suferinta celui pe care il ajutam. Suntem egoisti. Intoarcem fata de la noroiul prin care calcam, in care ne aflam. Adevarul poate fi ignorat. Oamenii pot fi mintiti. Oamenii se pot minti atat de usor pe ei insisi.

Eu vreau sa fiu sincera cu mine. Vreau sa vad, sa stiu, vreau sa ajut, sa sufar cu cel ce sufera. Vreau ca toti sa fim sinceri cu noi.

Odata, la scoala, o profesoara ne-a vorbit despre parabola borcanului umplut cu pietre. Fascinant cum adevarurile mari se pot exprima in cuvinte simple. Viata noastra, borcanul, nu poate fi umplut complet cu pietre mari – evenimente imporante, si chiar daca incerci sa-l umpli cu pietricele ceva mai mici, tot raman goluri. Singurul lucru care poate umple etans borcanul este nisipul. Lucrurile marunte.

Iata cum, sa arunci o hartie la cosul de gunoi, sa oferi o haina cuiva care are nevoie de ea, sa te implici intr-o actiune de voluntariat pentru oameni care au nevoie de ajutorul tau, sa primesti un multumesc de la un om ostenit de suferinta si viata te poate face sa vezi un rasarit de soare mai curat a doua zi.

Vreau sa ne oprim in fata filmului care se deruleaza in fata ochilor nostri si care poarta numele de viata, sa privim, si sa nu ne vedem doar nevoile nostre. Vreau sa meditam o secunda, sa iesim din noi, daca e nevoie, si sa privim din alta persectiva. Sa luam in mana constiinta noastra si sa incepem sa creem in ea imaginea de dincolo de noi insine. Sa reincepem sa ne simtim parti ale aceluiasi intreg. Sa imortalizam acest sentiment in mentalitatea noastra, sa sadim florile, sa le udam, sa le privim cum cresc iar frumusetea lor sa ne faca fericiti. Iata ce sens putem da vietii, iata ce deznodamant putem da filmului in care suntem personaje pricipale!

Vreau sa ma opresc un moment, sa respir, sa privesc, sa iubesc si sa nu gandesc, doar sa simt. Stiu ca din acel moment nu voi mai fi doar eu ci vom fi noi.”

Lavinia Bonciu

Săptămâna solidarității și toleranței

În perioada imediat următoare se va lansa la nivel de Bistrița un proiect care abordează topicuri precum solidaritate și toleranță. Inițiativa aparține Asociației ProAdo Bistrița și are ca parteneri Asociația Ascendent, Centru Comunitar pentru Tineret Bistrița, Centrul Antidrog Bistrița și Primăria Municipiului Bistrița.

Am găsit acest proiect a fi foarte interesant pentru că prin activitățile pe care le desfășoară atinge o problemă deosebit de importantă pentru România și anume toleranța.

Unul dintre lucrurile care te uimesc plăcut atunci când călătorești înafara României este deschiderea cu care te primesc/privesc oamenii și cât de bine te simți între ei. Am avut ocazia să-mi fac prieteni din multe colțuri ale lumii și asta se datorează unei educații a răbdării și toleranței avută de persoanele cu care am intrat în contact.

Ei bine dacă vorbim despre România, aici situația se schimbă. A fi diferit înseamnă exact asta: „că ești diferit” iar diferențele nu au rol de diversificare și îmbogățire a culturii ci de separare a oamenilor în categorii. Mai există un aspect interesant și anume că fiecare individ are o clasificare proprie a celorlalți și nu există unitate nici la acest nivel.

Manifestările stradale sunt privite cu reticență, ieșirea din tipare se caută a fi limitată iar creativitatea de cele mai multe ori nu este apreciată.
Toleranța se leagă de toate aceste subiecte iar faptul că nu reușim să trecem peste prejudecățile instaurate în mințile noastre ne închide într-un cocon din care în loc să ieșim fluturi, ne sufocăm.

A fi tolerant se reduce la a înțelege fraza simplă că „ceilalți sunt, pot fi, altfel decât ești, poți fi tu!”

A fi tolerant înseamnă a da o șansă celui de lângă tine și a căuta lucrurile care te leagă de el și nicidecum acele lucruri care te separă. A înceta tentativele de implementare a viziunii tale asupra celor din jurul tău iar dacă cineva nu se conformează cu ceea ce crezi tu, asta nu-l face mai rău ori mai puțin bine intenționat decât tine.

A fi tolerant cu ceilalți înseamnă educație și o vedere mai largă, generală, asupra cadrului în care-ți desfășori existența. - în acest sens recomand câteva resurse utile:

- Resursa 1 - Resurse 2 - Resursa 3 - Resurse 4 - Resursa 5 -

Toleranța, solidaritatea sunt teme importante pentru România pentru că acceptarea celor din jurul nostru cu diferențele lor de opinie, aspect, obiceiuri ne deschide ușa către comunicare și colaborarea.

Noi toți, împreună, suntem România!

Discursul Delegaților de Tineret - în română

În continuare puteți citi discursul Delegațiilor de Tineret ai României, Adrian Solcan și Bianca Sârbu, susținut în ședința de lucru a Comisiei a III-a, din cadrul ONU.

Discursul a fost tradus din engleză în română din dorința de a-l face cât mai accesibil unui număr cât mai mare de tineri din România. Anumite fraze au întâmpinat dificultate la traducere datorită termenilor care nu-și găsesc corespondent direct în limba română. Mai jos (cu 2 postări)puteți găsi discursul în limba în care a fost conceput.

Vă doresc lectură plăcută,

Domnule Preşedinte, Onorabili Delegaţi,

Avem onoarea de a ne adresa astăzi în calitate de Delegaţi de Tineret ai României la cea de a 64-a Adunare Generală ONU. Aceasta este a 4 oară când România trimite Delegaţi de Tineret la Naţiunile Unite și dorim să mulțumim Guvernului nostru pentru dedicarea de care a dat dovadă pentru ca tinerii să participe în procesul decizional. În acest spirit, chemăm ca toate Guvernele lumii să integreze Delegați de Tineret în delegațiile naţionale pentru ca aceștia să participe la Adunarea Generală și la Consiliul Economic și Social și la alte întâlniri subsidiare. De asemenea dorim să mulțumim organizațiilor române de tineret și structurilor ONU pentru deschiderea de care au dat dovadă în vederea participării noastre.

Prin implicarea tinerilor în procesul decizional se crește exponențial posibilitatea de implementare a politicilor de tineret. Prin delegarea responsabilității în mâinile noastre, noi devenim capacitați și motivați să promovăm activ schimbările pozitive din societatea noastră. De asemenea ne ajută să ne conștientizăm rolul și să luăm decizii pentru comunitate și pentru noi dintr-un punct de vedere bine informat. Implicarea eliberează și ne tranformă într-un individ creativ, dinamic, independent și într-un cetățean responsabil într-o societate globală.

O construcție care are la bază o viziune, conduce la o construcție trainică iar aceasta cheamă la stabilirea unor pași clari de acțiune și încredere că acțiunile noastre au un impact pozitiv asupra celor pe care îi reprezentăm. Suntem conșienți că o astfel de înterprindere pe termen mediu și lung necesită multă planificare, mult efort și resurse variate. Se știe foarte bine că tinerii sunt cea mai importantă resursă a lumii, așadar capacitarea noastră devine imperativ.

Privind în România, putem observa că suntem privilegiați cu un sistem educațional eficient bazat pe valori universale dar observăm cum educația devine din ce în ce mai scumpă și în consecință mai puțin disponibilă pentru mulți copii și tineri, aceasta afectând progresul societăților noastre.

În primul rând, am dori să recunoaștem eforturile considerabile făcute de comunitatea internațională în atingerea „Scopului Mileniului” referitor la educație de bază accesibilă tuturor. Lansarea în anul 2008 a programului ”Education for All- Clasa anului 2015” poate fi considerat a fi un etalon în efortul împotriva analfabetismului. Există o legătură directă între accesul la educație a tinerilor și condițile socio-economice. În conjunctura economică actuală cei care rămân fără educație de bază a crescut considerabil. Așadar venim să pledăm pentru educație de bază accesibilă tuturor și facem un apel pentru continuarea eforturilor în acest sens.

În al doilea rând dorim să subliniem faptul că investiția în educația este răspunsul pentru combaterea sărăciei, inegalității de gen, problemelor de sănătate și a lipsei posibilităților de angajare și să reafirmăm importanța corelării sistemelor educaționale cu piața forței de muncă. Educația formală rămâne să fie pilonul principal dar deschiderea sistemului educațional către valoarea adăugată dată de educația non-formală ar trebui luată în considerare.

Domnule Președinte, Distinși Delegați,

Despre tineri în timpul crizei economice. În prezent, întreaga lume trece printr-o perioadă de criză financiară acută. Este un adevăr universal recunoscut că în timpul crizelor financiare, grupurile vulnerabile au cel mai mult de suferit. În calitatea noastră de Delegați de Tineret, atenția noastră este reținută asupra tinerilor, care sunt unul dintre grupurile cele mai afectate la nivel mondial. Conform statisticilor Organizației Internaționale a Muncii, un număr de 59 de milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă de la începutul declinului financiar dintre care 40% sunt tineri. Statisticile de asemenea indică că deși ne aflăm la jumătatea timpului acordat pentru atingerea Scopurilor Mileniului, aproximativ 55-90 de milione de oameni (aproximativ 45% dintre ei, sunt tineri) au căzut în sărăcie extremă în anul 2009. Sărăcia este inamicul numărul 1 în dezvoltarea tinerilor și în dezvoltarea societăților noastre.

Despre lipsa locurilor de muncă în România. La noi în țară a existat un trend similar iar în primele luni ale anului 2009, aproximativ 20% dintre șomeri au fost tineri, care marchează o creștere de 1.4% față de aceeași perioadă în anul 2008. Totuși, conform statisticilor Băncii Mondiale, procentajul tinerilor care trăiau sub linia sărăciei în România în 2008 va crește de la 7.8% la 10.4% până la finalul anului 2009. Aceste date sunt întradevăr îngrijorătoare dar autoritățile române au făcut demersuri pentru câteva proiecte legislative și strategii de implementare care vor asigura tinerilor posibilitatea de a găsi o muncă decentă și productivă.

Lipsa posibilităților de angajare creează un efect de domino pentru că aduce cu ea sărăcie care la rândul ei împiedică accesul la educație, la servicii de sănătate etc. care afectează calitatea vieții.

În condițiile crizei economice, guvernele au înțeles rolul mare pe care-l joacă în oferirea de mijloacelor necesare pentru o tranziției de succes a tinerilor de la copil la adult și mai specific, au căutat modalități de angajare a tinerilor. Privind către Decent Work Agenda și către angajamentele luate în anul 2008 prin Declarația pentru Justiție Socială și Globalizare Egală și Pactul Mondial al Muncii, se arată eforturile și dedicarea de care Organizația Mondială a Muncii dă dovadă în depășirea crizei, a inegalității de șanse și a creșterii numărului de șomeri. Din păcate, așa cum arătau statisticile mai devreme, există o corelare foarte slabă între angajamentele luate și măsurile aplicate (sau efectele acestor acțiuni) ceea ce ne duce cu gândul la un proverb latin vechi care spune că nu doar „verba volant” dar și „scripta volant”, care tradus înseamnă că nu doar cuvintele spuse dar și cele scrise se volatilizează.

Despre participarea tinerilor. Pentru ca să avem o mai bună corelare între acțiune și efecte, facem un apel către toate guvernele lumii și către societatea civilă din toată lumea să înceapă să ia acțiune și să considere prezenta criză economică ca o oportunitate pentru o puternică creștere economică prin aplicarea de mecanisme eficiente și inovative și totodată să creeze tinerilor pârghii pentru ca ei să participe în procesul decizional.

Așadar recomandarea noastră are trei arii principale de acțiune:

În primul rând dorim să abordăm una dintre principalele cauze ale lipsei de integrare a tinerilor pe piața muncii. Așadar, a venit timpul pentru curicula școlară să fie revizuită la nivel global și să devină mai comprehensibilă ținând cont atât de specificul pieței muncii cât și a componenetelor de dezvoltare socială sustenabilă. În măsura în care este posibil, standardele internaționale de educație trebuie implementate în diferitele regiuni și țări. În acest fel – tinerii reușind să-și completeze studiile vor avea capacitatea să acceseze piața muncii atât la nivelul țărilor lor cât și la nivel internațional.

În al doilea rând, nu doar dorințele angajatorilor trebuie luate în seamă dar și a celor posibili angajați, în cazul de față, a tinerilor. Tinerii trebuie să fie incluși în procesul decizional la toate nivelurile și în special acolo unde se stabilește cadrul legal privitor la piața muncii. Aceasta ar fi o abordare corectă față de tineri, care în acest fel ar putea face lobby în interes propriu. Participarea de asemenea poate fi atinsă prin intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicare care în acest context devin instrumente concrete pentru capacitarea tinerilor și pentru implicarea lor în procesul legislativ.

În al treilea rând, mai mult focus ar trebui pus pe inițiativele tinerilor în ce privește domeniul antreprenorial. Creativitatea și inovația sunt atribute ale tinerilor, așadar prin punerea la dispoziția tinerilor a resurselor necesare (via schemelor de finanțare, a pachetelor de stimulare microeconomică sau a altor programe multidimensionale de auto-angajare) ar aduce tinerii pe piața muncii și ar pune creativitatea și inovația în slujba comunității lor.

Domnule Președinte,

Noi credem cu putere că „facta manent”- faptele rămân! În timp ce cuvintele spuse cât și cele scrise pălesc la scara istoriei, faptele (traduse în acțiuni concrete) rezistă timpului prin contribuția lor la o economie sigură, sustenabilă și la constituirea unei societăți civile foarte bine dezvoltate.

Cuvântul de final al discursului nostru este „acțiune”: haideți să luăm acțiune împreună, haideți să trecem peste înțelegeri formale și convenții și să urgentăm implementarea angajamentelor luate până în acest punct în domeniul integrării tinerilor pe piața muncii și mai departe.

Vă mulțumim pentru că am putut vorbi astăzi aici și că am avut ocazia să ne împărtășim punctele noastre de vedere cu dumneavoastră.

Discursul Delegaților de Tineret - video

În continuare puteți vedea discursul video, fie direct pe blog, fie pe pagina mea de YouTube. Dacă o să dați clic pe legătura externă o să găsiți mai multe filmulețe interesante din timpul plecării la New York. De asemenea puteți Subscrie paginii mele de YouTube și o să fiți informați despre apariția oricărui video pe care îl postez.

Pentru a face legătura externă cu YouTube clic AICI

Discursul Delegaților de Tineret

În continuare puteți citi discursul Delegațiilor de Tineret ai României la Națiunile Unite , Adrian Solcan și Bianca Sârbu. Discursul este în limba engleză dar am ținut să-l postez în limba în care a fost conceput pentru că foarte multe nuanțe se pierd la traducere iar acei cărora le place să citească au să observe anumite diferențe.

Lectură plăcută,

Mr. Chairperson, Honorable Delegates,

We have the honor of addressing you today as Romania’s Youth delegates to the 64^th UN General Assembly. It is the fourth time Romania has youth delegates at the United Nations, and we commend our Government for its commitment to youth participation in decision-making. In this sense, we call upon all Governments to include youth delegates in their national delegations to the UN during relevant discussions in the General Assembly and in the Economic and Social Council and its functional bodies. We also wish to thank the Romanian youth organizations and the UN bodies for their openness to our participation in the New York working sessions.

Involving youth in decision-making process is boosting the implementation of youth policies. By delegating increased responsibility in our hands we become empowered and motivated to actively promote positive changes in our societies. It also leads us to recognize our role and position and make decisions for ourselves and our communities from a well-informed standpoint. Involvement sets free and turns one into an independent, dynamic and creative individual and, nonetheless, a responsible citizen in a global society.

Building with vision leads to sustainability. And this calls for clear steps and confidence that our actions have a positive impact on those we represent. We are aware of the fact that such an enterprise, in the medium to long run, requires a lot of planning, effort and various resources. It is but a fact that young people are among the most important resources of the world. Therefore, our empowerment is imperative!

Looking back to Romania, we realize that we are privileged with an efficient educational system based on universal values. Nowadays education is becoming increasingly expensive and consequently less affordable for many children and youth, thus affecting the progress of our societies.

First of all, we would like to recognize the steps made by the international community in achieving the MDG on universal basic education. The 2008 launch of ”Education for All – Class of 2015” can be considered a benchmark for the struggle against illiteracy. There is a direct link between the socioeconomic conditions and the access to education for young people. In the current economic junction there is an increase in the number of those lacking the access to basic education. Therefore, we came here to plead for basic affordable universal education and try to make a call to continue your efforts in this regard.

Secondly, we would like to underscore that investment in education is the answer to combating poverty, gender-inequality, health issues and unemployment and to reaffirm the importance of linking education with employment. Formal education should remain a core factor in the development of any young individual and opening the education system to the added value of non-formal education should be further explored.

Mr. Chairperson, Distinguished Delegates,

On youth in economic crisis. The world has been currently experiencing an acute financial and economic crisis. It is a truism to state that in a crisis context, vulnerable groups suffer most. As Romania’s youth delegates at the UN, our attention stays with youth as one of the most vulnerable groups worldwide. According to the International Labor Organization, a total of 59 million people have joined the ranks of the unemployed since the beginning of the financial meltdown in 2007, out of whom over 40% are young. Statistics also indicate that despite passing the mid-way point for reaching the Millennium Development Goals, an estimated 55 to 90 million more people (approx. 45% of them – young people) were forced into extreme poverty in 2009, a forecast calculated before the current economic crisis took hold. Poverty is the number one enemy of youth and more generally, the number one enemy of a fair society.

On youth unemployment in Romania. In our home country, Romania, the trend has followed less of a steeper curve: in the first months of 2009, around 20% of the total unemployed were young people, which marked an increase by 1.4 percentual points in comparison to 2008. Still, according to World Bank statistics, the percentage of young people living under the poverty line in Romania is expected to rise from 7.8% in 2008 to 10.7% by the end of 2009. These data are indeed worrisome. Nevertheless, Romanian national authorities have embarked on several legislative projects to develop and implement strategies that provide young people with real chances to find decent and productive work.

The lack of employment opportunities creates a downward spiral in the sense that unemployment brings about poverty, which is likely to limit the access to education, basic health services, and other components pertaining to well-being.

In light of the financial and economic meltdown, governments seem to have recognized their increased role in providing young people with means and ways to overcome the transition phase from childhood to adulthood and more specifically, have looked into modalities of providing them with employment opportunities. Drawing on the Decent Work Agenda and the commitments made in the 2008 Declaration on Social Justice for a Fair Globalization, the Global Jobs Pact marks the willingness of ILO and its constituents to prioritize crisis response and consequently, face the increase in unemployment, deepening poverty and inequality. However, as shown by the statistics before, there is unfortunately little convergence between commitments and real actions (or at least, their effects), what makes us think of an old Latin saying that not just “verba volant”, but also “scripta volant” (that is, not just spoken words but also written ones may vanish).

On youth participation. For concrete effects to be apparent, we call upon governments and civil society worldwide to start taking action and view the current financial and economic crisis as an opportunity to boost the economy via effective and innovative mechanisms, and furthermore create incentives for youth participation in the decision-making process.

Therefore, we envisage at least three main directions of action.

Firstly, we need to address one of the main causes of youth unemployment. Therefore, it is high time for the educational curricula to be revised worldwide, and made more comprehensive while minding both the specificities of the labor market and the components of social and sustainable development. To the extent possible, international education standards should be made consistent across countries and regions. This way – upon completion of their studies, youth would stand good chances to access the labor opportunities not only in their home countries, but also in the international market.

Secondly, not just the employers’ wishes should be taken into account, but also those of the potential employees – in this case, of young people. Young people need to be included in the decision-making process at all levels where the legislative setting for the labor market is shaped. This would be a fair approach to youth as we could promote and lobby in our own interest. Participation can be achieved – among others – via information and communication technologies as concrete tools to empower youth’s voice and make it heard in the legislative process.

Thirdly, more focus should be placed on youth initiatives in the financial and entrepreneurial fields. Creativity and innovation are generally said to be attributes of youth’s age. Therefore, making basic resources available to young people (e.g. via grant schemes, microeconomic stimulus packages or other systematic, multidimensional self-employment programmes) would bring youth into the labor market and elicit their creativity and innovation potential to the benefit of all.

Mr. Chairperson,

Our strong belief is that “facta manent” - facts remain! While both spoken and written words might fade away, facts (as in: concrete actions) last over time through their contribution to secure sustainable economies and well-developed civil societies.

The bottom-line of our speech here today is action: let’s take action together, let’s try to go beyond formal agreements and covenants, and urge the implementation of the commitments made heretofore in the field of youth employment and beyond!

Thank you for having us here today and allowing us to share our views with you!