În continuare puteți citi discursul Delegațiilor de Tineret ai României, Adrian Solcan și Bianca Sârbu, susținut în ședința de lucru a Comisiei a III-a, din cadrul ONU.
Discursul a fost tradus din engleză în română din dorința de a-l face cât mai accesibil unui număr cât mai mare de tineri din România. Anumite fraze au întâmpinat dificultate la traducere datorită termenilor care nu-și găsesc corespondent direct în limba română. Mai jos (cu 2 postări)puteți găsi discursul în limba în care a fost conceput.
Vă doresc lectură plăcută,
Domnule Preşedinte, Onorabili Delegaţi,
Avem onoarea de a ne adresa astăzi în calitate de Delegaţi de Tineret ai României la cea de a 64-a Adunare Generală ONU. Aceasta este a 4 oară când România trimite Delegaţi de Tineret la Naţiunile Unite și dorim să mulțumim Guvernului nostru pentru dedicarea de care a dat dovadă pentru ca tinerii să participe în procesul decizional. În acest spirit, chemăm ca toate Guvernele lumii să integreze Delegați de Tineret în delegațiile naţionale pentru ca aceștia să participe la Adunarea Generală și la Consiliul Economic și Social și la alte întâlniri subsidiare. De asemenea dorim să mulțumim organizațiilor române de tineret și structurilor ONU pentru deschiderea de care au dat dovadă în vederea participării noastre.
Prin implicarea tinerilor în procesul decizional se crește exponențial posibilitatea de implementare a politicilor de tineret. Prin delegarea responsabilității în mâinile noastre, noi devenim capacitați și motivați să promovăm activ schimbările pozitive din societatea noastră. De asemenea ne ajută să ne conștientizăm rolul și să luăm decizii pentru comunitate și pentru noi dintr-un punct de vedere bine informat. Implicarea eliberează și ne tranformă într-un individ creativ, dinamic, independent și într-un cetățean responsabil într-o societate globală.
O construcție care are la bază o viziune, conduce la o construcție trainică iar aceasta cheamă la stabilirea unor pași clari de acțiune și încredere că acțiunile noastre au un impact pozitiv asupra celor pe care îi reprezentăm. Suntem conșienți că o astfel de înterprindere pe termen mediu și lung necesită multă planificare, mult efort și resurse variate. Se știe foarte bine că tinerii sunt cea mai importantă resursă a lumii, așadar capacitarea noastră devine imperativ.
Privind în România, putem observa că suntem privilegiați cu un sistem educațional eficient bazat pe valori universale dar observăm cum educația devine din ce în ce mai scumpă și în consecință mai puțin disponibilă pentru mulți copii și tineri, aceasta afectând progresul societăților noastre.
În primul rând, am dori să recunoaștem eforturile considerabile făcute de comunitatea internațională în atingerea „Scopului Mileniului” referitor la educație de bază accesibilă tuturor. Lansarea în anul 2008 a programului ”Education for All- Clasa anului 2015” poate fi considerat a fi un etalon în efortul împotriva analfabetismului. Există o legătură directă între accesul la educație a tinerilor și condițile socio-economice. În conjunctura economică actuală cei care rămân fără educație de bază a crescut considerabil. Așadar venim să pledăm pentru educație de bază accesibilă tuturor și facem un apel pentru continuarea eforturilor în acest sens.
În al doilea rând dorim să subliniem faptul că investiția în educația este răspunsul pentru combaterea sărăciei, inegalității de gen, problemelor de sănătate și a lipsei posibilităților de angajare și să reafirmăm importanța corelării sistemelor educaționale cu piața forței de muncă. Educația formală rămâne să fie pilonul principal dar deschiderea sistemului educațional către valoarea adăugată dată de educația non-formală ar trebui luată în considerare.
Domnule Președinte, Distinși Delegați,
Despre tineri în timpul crizei economice. În prezent, întreaga lume trece printr-o perioadă de criză financiară acută. Este un adevăr universal recunoscut că în timpul crizelor financiare, grupurile vulnerabile au cel mai mult de suferit. În calitatea noastră de Delegați de Tineret, atenția noastră este reținută asupra tinerilor, care sunt unul dintre grupurile cele mai afectate la nivel mondial. Conform statisticilor Organizației Internaționale a Muncii, un număr de 59 de milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă de la începutul declinului financiar dintre care 40% sunt tineri. Statisticile de asemenea indică că deși ne aflăm la jumătatea timpului acordat pentru atingerea Scopurilor Mileniului, aproximativ 55-90 de milione de oameni (aproximativ 45% dintre ei, sunt tineri) au căzut în sărăcie extremă în anul 2009. Sărăcia este inamicul numărul 1 în dezvoltarea tinerilor și în dezvoltarea societăților noastre.
Despre lipsa locurilor de muncă în România. La noi în țară a existat un trend similar iar în primele luni ale anului 2009, aproximativ 20% dintre șomeri au fost tineri, care marchează o creștere de 1.4% față de aceeași perioadă în anul 2008. Totuși, conform statisticilor Băncii Mondiale, procentajul tinerilor care trăiau sub linia sărăciei în România în 2008 va crește de la 7.8% la 10.4% până la finalul anului 2009. Aceste date sunt întradevăr îngrijorătoare dar autoritățile române au făcut demersuri pentru câteva proiecte legislative și strategii de implementare care vor asigura tinerilor posibilitatea de a găsi o muncă decentă și productivă.
Lipsa posibilităților de angajare creează un efect de domino pentru că aduce cu ea sărăcie care la rândul ei împiedică accesul la educație, la servicii de sănătate etc. care afectează calitatea vieții.
În condițiile crizei economice, guvernele au înțeles rolul mare pe care-l joacă în oferirea de mijloacelor necesare pentru o tranziției de succes a tinerilor de la copil la adult și mai specific, au căutat modalități de angajare a tinerilor. Privind către Decent Work Agenda și către angajamentele luate în anul 2008 prin Declarația pentru Justiție Socială și Globalizare Egală și Pactul Mondial al Muncii, se arată eforturile și dedicarea de care Organizația Mondială a Muncii dă dovadă în depășirea crizei, a inegalității de șanse și a creșterii numărului de șomeri. Din păcate, așa cum arătau statisticile mai devreme, există o corelare foarte slabă între angajamentele luate și măsurile aplicate (sau efectele acestor acțiuni) ceea ce ne duce cu gândul la un proverb latin vechi care spune că nu doar „verba volant” dar și „scripta volant”, care tradus înseamnă că nu doar cuvintele spuse dar și cele scrise se volatilizează.
Despre participarea tinerilor. Pentru ca să avem o mai bună corelare între acțiune și efecte, facem un apel către toate guvernele lumii și către societatea civilă din toată lumea să înceapă să ia acțiune și să considere prezenta criză economică ca o oportunitate pentru o puternică creștere economică prin aplicarea de mecanisme eficiente și inovative și totodată să creeze tinerilor pârghii pentru ca ei să participe în procesul decizional.
Așadar recomandarea noastră are trei arii principale de acțiune:
În primul rând dorim să abordăm una dintre principalele cauze ale lipsei de integrare a tinerilor pe piața muncii. Așadar, a venit timpul pentru curicula școlară să fie revizuită la nivel global și să devină mai comprehensibilă ținând cont atât de specificul pieței muncii cât și a componenetelor de dezvoltare socială sustenabilă. În măsura în care este posibil, standardele internaționale de educație trebuie implementate în diferitele regiuni și țări. În acest fel – tinerii reușind să-și completeze studiile vor avea capacitatea să acceseze piața muncii atât la nivelul țărilor lor cât și la nivel internațional.
În al doilea rând, nu doar dorințele angajatorilor trebuie luate în seamă dar și a celor posibili angajați, în cazul de față, a tinerilor. Tinerii trebuie să fie incluși în procesul decizional la toate nivelurile și în special acolo unde se stabilește cadrul legal privitor la piața muncii. Aceasta ar fi o abordare corectă față de tineri, care în acest fel ar putea face lobby în interes propriu. Participarea de asemenea poate fi atinsă prin intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicare care în acest context devin instrumente concrete pentru capacitarea tinerilor și pentru implicarea lor în procesul legislativ.
În al treilea rând, mai mult focus ar trebui pus pe inițiativele tinerilor în ce privește domeniul antreprenorial. Creativitatea și inovația sunt atribute ale tinerilor, așadar prin punerea la dispoziția tinerilor a resurselor necesare (via schemelor de finanțare, a pachetelor de stimulare microeconomică sau a altor programe multidimensionale de auto-angajare) ar aduce tinerii pe piața muncii și ar pune creativitatea și inovația în slujba comunității lor.
Domnule Președinte,
Noi credem cu putere că „facta manent”- faptele rămân! În timp ce cuvintele spuse cât și cele scrise pălesc la scara istoriei, faptele (traduse în acțiuni concrete) rezistă timpului prin contribuția lor la o economie sigură, sustenabilă și la constituirea unei societăți civile foarte bine dezvoltate.
Cuvântul de final al discursului nostru este „acțiune”: haideți să luăm acțiune împreună, haideți să trecem peste înțelegeri formale și convenții și să urgentăm implementarea angajamentelor luate până în acest punct în domeniul integrării tinerilor pe piața muncii și mai departe.
Vă mulțumim pentru că am putut vorbi astăzi aici și că am avut ocazia să ne împărtășim punctele noastre de vedere cu dumneavoastră.